ANA TUDOR

(pentru concursul Despre dragoste și pasiune)

O consoană și-o vocală

Departe este M de A!

Tot alfabetul va vibra,

De M va găsi cu cale

S-admire alte vocale.

 

De la A la M tot este

Drum de basm sau de poveste,

Iar de la M până la A

Se scaldă poezia mea.

 

Azi fuge tinerețea mea,

Dar M o-nțelege pe A;

Copiii-s mari, ele-au rămas

Doar două litere-ntr-un glas.

 

Partenerul cu M mare,

Când i-e greu, are-ntremare,

Că mereu, cu A de mână

A știut ce-i „împreună”.

 

Pe timpuri, la câte-un bal,

Consoanele în festival

Roiau să le strice sporul,

Să le ucidă umorul.

 

Au suferit în alfabet

Dar au răzbit încet, încet,

Și de la M până la A,

Rămas-a pururi dragostea.

 

A pe M în brațe-l strânge,

Ura lumii nu-l ajunge;

M pentru A se va zbate

Și-or trăi în libertate.